Nu sunt NEBUN! X_X =))

 Pana la urma se pare ca nu e cum ma asteptam, m`a bufnit disperarea cand a inceput profa de biologie, sa enumere manifestarile celui cu o boala mintala, de le enumeram in mintea mea odata cu ea fara sa stiu de fapt vreun detaliu despre subiectul acesta, dar momentul critic a fost cand a spus, si a subliniat verbal, ca principala manifestare specifica este depresia. 

Cauza: o trauma, o intamplare care marcheaza.

Cica se spune ca recunoasterea in subconstient a astfel de boli duce la o vindecare mai rapida si mai usoara, insa dupa un an si nu ar fi trebuit sa se vada vreun efect in combaterea sa? Nu sunt normal, mereu am sustinut ideea asta, nu gandesc ca majoritatea, nu am o imaginatie limitata, dar oricat de logic mi s`a spus acest lucru m`am speriat.

Luandu`ne dupa expresia 'Daca era umpic mai prost eram fericit' tind sa cred ca e 100% adevarata. 20 de minute m`am bucurat nespus, extazul m`a coplesit in ultimul hal cand am facut azi cu cei trei colegi ai mei anume o gluma, mai mult sau mai putin serioasa, de am strans exact 41.85 lei. Dar pt ce, ca doua ore si inca trece timpul sa ma apuce iar spumele? Ma doare grav capul, incepusera sa`mi tremure mainile, si sentimentul era din toate punctele de vedere ca furia. De ce? Simteam ca trebuie sa ma usurez, dar constiinta cred ca e cea care m`a oprit. Leacul pt calmarea temporara este, din cate am observat, frigul, ori simtirea sincera a unei manifestari emotionale pozitive.

Care este leacul pt stoparea vesnica, in afara de moarte?

14.12.2010
18:23

Si intuneric se facu! 

END!!!