Sentimente... #2

 Urmatorul sentiment este furia.

Aceasta este in general generata de un fapt deranjant, sau atunci cand cantitatea de stres este prea mare, rezultand nevoie manifestarii fizice intr`un mod deosebit de violent. Totusi, psihicul domina in lupta cu fizicul, dar nu multi traiesc dupa aceasta teorie, asa ca trebuie sa se descarce violent sau sa uite de sine, ajutati de vicii, de unde rezulva ca psihicul se afla la baza oricarui fapt (din cauza ca viciile distructive sunt dobandite datorita unui lips care poate fi orice, material sau spiritual, lips ce trebuie inlocuit pt a permite continuarea vietii in functie de rutina sa).

Furia poate rezulta si din lipsa de somn, in aces caz fiind o forma evoluata a irascibilitatii, realizata din orice. Manifestarea sa psihica poate influenta si alte persoane in functie de puterea posedata de cerebel si de furie. Poate ajunge de la ganduri referitoare la moarte la telepatii, care sunt primite sub forma de informatii cunoscute sau nu, acestea din urma fiind cele care pot influenta datorita incercarilor creierului de a le descifra si care asfel le intarata. Nu poate fi depistat acest proces pt ca nu suntem constienti de el si de primirea de informatii. Subconstientul lucreaza fara sa ne dam seama si nu ii gaseste sens, sau gaseste dar nu poate fi inteles de noi. Foarte rare sunt cazurile in care ne dam seama de originea mesajului si de continutul sau, caci noi suntem obisnuiti sa traim pe baza de cuvinte, ceea ce ne limiteaza acest orizont deschis in mod inconstient de furie...

Si intuneric se facu! 

END!!!

Sentimente...

 In continuare urmeaza sa insir numeroase sentimente cu ajutorul altor sentimente si al intamplarilor la care am participat pana in acest moment...

Astazi am sa definesc dragostea, in felul in care  o vad eu.

In primul rand familia este unita datorita unui anumit tip de dragoste, ca si oricare alt colectiv format pe baza sa, dar tipul acesta este unul specific, care este aproape de neredobandit. Acesta se formeaza la nasterea proprie fata de restul cercului de familie si deja se adapteaza in momentul in care un membru nou (2, 3, etc) apare, dar si la nasterea unui copil, fata de acesta. In general cea fata de un copil nu se regaseste cum ar trebui si in cazurile in care 2 familii se unesc spre a forma una mai mare (<- gen).

Dragostea este un sentiment greu de dobandit cand vine vorba despre un anumit personaj (ca in 'Omul care nu credea in iubire'). Este ceva foarte ciudat si nu se poate defini in prea multe locuri la fel. E ceva specific fiecaruia si se manifesta ca atare. Cuvintele reprezentative sunt prea departe si prea putine pt a da mai multe detalii in aceasta privinta, dar doar cei ce stiu a manui foarte bine felul in care sunt compuse expresiile lasa in general o urma amara in strafundurile intelesului perceput de cititor in privinta acestui sentiment.

Ca oricare alt sentiment, dragostea aceasta e contruita in functie de profunzimea simtita de fiecare si este necesara in realizarea de sine. Insa nu poate fi caracterizata de fiecare simpatie din viata de zi cu zi. Este ceva cu mult mai superior dar fizic se manifesta totusi destul de asemanator. A fi indragostit de cineva nu inseamna simtirea nevoii unui sarut de la acel cineva, ci perceperea aceea anume a legaturii psihice realizata intre respectivii spre a`i defini numai in functie de ei printr`o reciprocitate aparte. Cu ajutorul unei mentalitati puternice aceasta poate aparea sub o forma normala, chiar daca nu exista de fapt. Ma refer aici la oricare alt gand, sentiment, s.a. ce poate fi nascocit de cineva, insa am preferat sa`l pun in cadrul acestui sentiment pt a da o explicatie plauzibila celor 'raniti in dragoste'. Este vorba despre multe mentalitati dezvoltate in aceasta privinta care, atunci cand 'sunt cu cineva', se gandesc atat de mult la asta incat le ramane intiparit in minte ca asa trebuie sa fie, chit ca probabil ei nu simt nimic pt acea persoana. Adica acea dragoste inchipuita, rezultata din enigme personale ('are bani', 'mereu am vrut sa fiu cu cineva ca el/ea', 'pare prea perfect in acest moment', si multe altele).

Cele mai grele parti sunt socul acestei revelatii ce arata realitatea si despartirea, in care nu se gasesc cauzele acestei decizii. Iar cel mai des raspunsul e doar o scuza ce contine 'pur si simplu' (sau vreo alta expresie asemanatoare ce pare concluziva) iar cealalta parte a cuplului ramane pe ganduri, dintre care cele cu tema 'e vina mea' sunt intr`un numar deosebit de mare fata de oricare altele.

Si intuneric se facu!

END!!!

21.11

 Si din nou ma regasesc intr`un punct foarte naspa al actualei crize de depresie. Si din nou exagerez cu imaginatia. Insa in cazul asta sper ca e mai mult decat imaginatie. Vad cu viata mea revine

- censored - censored -

 Imi tremura inima de la dorum pe care mi l`a aprofundat una dintre cele mai deosebite persoane pe care le`am cunoscut in viata mea. Cu siguranta nu am capacitatea de a ma indragosti, dar tind sa`mi retrag anumite cuvinte pe care le`am scris recent despre existenta dragostei. Dor, imi tremura mainile, abia pot scrie, inima imi ofera senzatii ciudate, simt cum ochii se umezesc incet...

Uneori dezamagirea este mult prea coplesitoare si neasteptata. Lipsa de sinceritate cauzeaza multe idei eronate. O viata in plus in minus nu e tot aia? Intr`un an cel mult va fi cu totul alta rutina chiar si fara mine. Trecutul trece. Mor, sunt uitat imediat.

Dupa cum si zicea cineva, 'Cand mori vine lumea pe la mormantul tau si zice ce bun ai fost cand traiai.'. Pt asta merita sa traiesc? Sa ajung asa? Expresia e rece, dar prea adevarata! Din nou imi simt ochii terminati. Prea multa durere psihica, daca am spus`o pe intelesul tuturor.

Nu mai vreau!

Ma intreb daca o sa ajung cum mi`am promis, sa am o familie, copii, sa mor in vremea batranetii gandind ce adolescenta ciudata am avut. Dezamagirea predomina prea mult, si din cauza asta ma roade singuratatea. Incredere, ce`i aia incredere? N`au nicio legatura increderea si sinceritatea cu cunoscutii mei. Exista 3 exceptii? Nu cred. Nu am cum sa garantez ca pot vorbi cu adevarat cu mai mult de doua persoane. Incredere orbeasca, sinceritate ireala peste tot.

De ce trebuia sa fie asa de rece si ea? De ce a trebuit sa`mi ofere portia de dezamagire intr`un mod aparte cu mult mai personalizat si mai dur? Era oricum destul sa fi venit din partea ei, insa se pare ca a tinut neaparat sa`i ofere o forma unica, deosebita.

00:29 O noua lacrima puternica ma face sa meditez...

mor de somn... vreau ca somnul pe care il simt sa fie cel din urma, vreau sa nu ma mai trezesc vreodata...

Inca o lacrima intepatoare imi strabate fata...

Te rog omoara`ma, imi ia prea mult timp mie!!

Si intuneric se facu!

END!!!

06.12

 Geme inima, sufletu`mi tremura, si retraiesc momentele de bucurie pe care simt ca trebuie sa mi le amintesc. Prea mare e legatura asta cu trecutul, prea mult ma amageste si ma inchide si mai mult in mine. Tip in mintea mea din cauza ranilor care nu se vor vindeca vreodata. Hah, mi`ar fi placut sa nu fiu atat de rezistent, si in momentul asta as fi fost in viata datorita aparatelor, sau sa nu am cum sa simt. 

E in regula oricum, ultima specificata va avea loc curand, caci nu ma pot bucura de prezent in momentele in care as putea profita de ocazie, si voi fi doar obiectiv vorbind despre simtirea dragostei. Disper, nu ma mai suport din punctele astea de vedere. Vreau sa traiesc, sa nu ignor, sa pot avea placerea de a vrea sa vorbesc cu toti. 

Vreau sa simt dragostea!! Vreau ca totul sa fie perfect si sa nu imi simt inima crapand de fiecare data cand ma gandesc ca 'parea perfect!'. In orice caz, de altfel. Nu merit atat, e ok, inteleg, dar de ce trebuie sa am constiinta ncarcata si invinovatindu`ma sa nu mai am cum sa simt asta din cauza sentimentalismului care nu mai suporta.

Cedez.

In caderea mea intind mana, dar nu se afla nimeni la capatul ei pt a ma convinge ca gresesc facand asta...

Si intuneric se facu!

END!!!